CIA iese la lumină: Costa Rica în strategia mediatică contra Revoluției Cubaneze


Articol publicat de Raul Antonio Capote

Recenta prezență a câtorva elemente contrarevoluționare în Costa Rica, face parte din noua strategie mediatică creată, organizată și condusă de serviciile speciale americane, în principal CIA, cu scopul de a face mai vizibilă contrarevoluția cubaneză situând-o în apropierea centrelor de putere politică, socială și comunicațională.

Nu este o strategie oarecare, se bazează pe acțiuni care combină marketingul politic cu instrumentele proprii operațiunilor clasice sub acoperire ale serviciilor speciale americane.

La 30 iulie contrarevoluționarul cubanez Antonio Rodiles a înmânat la San Jose, Costa Rica, un   document al ”Campaniei pentru o Altă Cuba”, Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, care se afla în vizită oficială în această țară soră.

Faptul că a fost adus Antonio Rodiles și alte elemente ale contrarevouției de origină cubaneză în fața secretarului general al ONU, violând toate normele de protocol și securitate, vorbește nu numai de cât de periculoasă și iresponsabilă este această strategie, ci și pune în evidență că există ”piese” cu mare influență, putere și acces care o sprijină și Costa Rica nu este ferită de ea.

De ce Costa Rica? Prezența acestor elemente în țara centro-americană răspunde planurilor pe care le desfășoară contrarevoluția în vederea boicotării viitorului summitt al CELAC care va avea loc în această țară în 2015.

Cine ține de firele manipulării? Cine participă la această strategie?

Agnți care acționează sub fațada construită de serviciile speciale. Arhicunoscutul terorist și agent CIA, mercenar al condeiului, Carlos Alberto Montaner, părintele prezumtiv al stipendiaților Antonio Rodiles și Yoani Sanchez, printre alții, (prezumtiv pentru că tatăl adevărat știm cine este). Despre Montaner a vorbit defunctul ziarist și scriitor de origină cubaneză stabilit în SUA, Luis Ortega: ”Montaner este capabil să-i schimbe numele piesei Celestina și s-o publice sub numele unui dizident cubanez”. Nu se va ști niciodată câte istorioare au ieșit din atelierul lui Montaner, spunea la un moment dat Luis Ortega.

Personalități recunoscute, de talie politică internațională, cum este cazul ex-președintelui Oscar Arias, creatorul Fundației Arias pentru Pace și Progres al Omului, Premiul Nobel pentru Pace și Premiul Principelui de Asturias.

Oscar Arias este, în pofida premiilor și titlurilor, o figură controversată în lumea politică, în special în regiunea centroamericană, mulți suspectând că a jucat un rol anonim în serviciul Departamentului de Stat american în timpul loviturii de stat contra președintelui din Honduras, Jose Manuel Mel Zelaya Rosales. Departamentului de Stat i se atribuie inițiativele prezentate de Arias înainte și după lovitura de stat și strategia de a se fi oferit ca mediator cu presupusa dorință de a evita lovitura.

A treia piesă din angrenajul ”bine uns”, cea mai semnificativă, are de-a face cu serviciile speciale americane, este vorba de diplomatul american Gonzalo Gallego, situat la Ambasada SUA din Costa Rica (Este a doua misiune în această țară).

La începutul deceniului trecut, a fost detașat la Biroul de Interese al Statelor Unite de la Havana (SINA), Gallegos nu era un diplomat oarecare, era pe statul de ofițeri ai Stației CIA din țara noastră. În timpul șederii sale în Cuba a întreținut legături active cu sectoarele ostile Revoluției. Persoane din mediul artistic și unele ONG își amintesc de el ca de o persoană care a muncit cu zel pentru a influența acest sector și în general grupuri de persoane cu munci independente, ceea ce ne duce cu gândul la recentele dezvăluiri ale agenției The Associeted Press în ceea ce privește munca cu tinerii și sectorul artistic comunitar care se conectase cu Creatives Associates din Costa Rica.

Atrage atenția slabul impact mediatic pe care l-a avut șederea acestor contrarevoluționari, poate, îndrăznim să facem speculații, datorită intenției înțelepte guvernamentale de a nu hiperboliza faptele, și nici de a se angaja în vreo acțiune care ar fi putut fi interpretată ca prea puțin cordială față de Cuba, tovarășă în Troika.

Totuși, faptul că sub auspiciile Fundației Arias pentru Pace și Proges Uman și a ONG suedez Civil Rights Defenders, cu asigurarea oficială a CIA, Gonzalo Gallego, și prezența elementelor contrarevoluționare care au venit din câteva țări, să aibă loc în Costa Rica un simpozion finanțat de The National Endowment for Democracy (NED)1, pentru ”promovarea”Tratatelor pentru Drepturile Omului în Cuba, nu este o pură întâmplare.

Dintre asistenți se disting contrarevoluționarul stabilit în Spania, Yaxis Cires, de care se spune că are legături cu CIA, numele de Cires apare în diverse publicații finanțate de Departamentul de Stat în legătură cu teroriști ca Angel de Fana și Frank Calzon 2. Atât Cires cât și Rodiles sunt în bună măsură instruiți de Carlos Alberto Montaner și de asemenea suede3zul Erik Jennische, director al ONG suedez Civil Rights Defenders și membru al Partidului Liberal suedez, cunoscut în Cuba pentru contactele sale cu contrarevoluția în vizitele sale în Cuba.

Erik Jennische

Despre Erik Jennische scrie Manuel David Orrio, ex agentul Miguel al Organelor de Securitate ale Statului ”…de la sosirea lui și vizitele ulterioare în Cuba – inclusiv expulzarea -, a făcut o explorare detaliată a așa numitei dizidențe creole și o urmărire care în Contraspionaj se poate interpreta ca prezența unui ”agent indicator” 3.

Erik Jennische a pus în mâna ”dizidenței” cubaneze importante resurse care sut facilitate de ONG-uri suedeze care lucrează contra Revoluției prin USAID, după cum a fost denunțat de repetate ori de organizațiile suedeze solidare cu Cuba.

A fost dat ublicității, cum, înainte de summitt-ul CELAC de la Havana, contrarevoluția cubaneză a făcut tot posibilul să împiedice realizarea conferinței și chiar a încercat să folosească teitoriul statului Costa Rica ca scenă pentru planurile mediatice și politice. De asemenea, s-a luat în considerare posibilitatea de a organiza acolo un summitt paralel, proiect la care s-a renunțat.

Pe teritoriul costarican s-au organizat conciliabule pentru a organiza acțiuni contra Conferinței la nivel înalt. În zilele de 7 și 8 noiembrie 2013, a avut loc o reuniune secretă la San Jose la care au asistat reprezentanți ai contrarevoluției cubaneze și a opoziției venezueliene, cu concursul unor politicieni din Nicaragua și Costa Rica. Reuniunea a avut loc la Hotel Presidente, situat pe bulevardul Primera din San Jose, aproape de sediul fundației Arias entru Pace și Progres. Oscar Arias a asistat, a patronat și în parte a finanțat reuniunea, sursa banilor nu a fost dezvăluită, dar ruta cunoscută ne duce la NED care posedă o finanțare grasă pentru acțiunile contra Cubei.

S-a aflat de asemenea că la acea reuniune s-a elaborat un document de către contrarevoluția cubaneză și opoziția venezueliană pentru a acționa de comun acord contra CELAC. Unele elemente cunoscute fac să se creadă că probabil s-au și trasat coordonatele pentru ultimul simpozion ținut recent pentru a ”promova” ratificarea pactelor de Drepturi ale Omului în Cuba, cu participarea Societății Civile Cubaneze.

La reuniunea anti-CELAC ținută la San Jose au mai fost prezenți pe lângă Antonio Rodiles și alți cubanezi, oponentul venezuelian de extrema-dreapta Leopoldo Lopez și nicaraguaianul Edmundo Jarquin. Din nou se adeverește proverbul: ”A tunat și i-a adunat”.

O simplă analiză a evenimentelor descrise aici pune în evidență că acțiunile guvernului SUA, a serviciilor speciale, aliaților și mercenarilor nu se îndreaptă numai contra Cubei. Este vorba de a pune piedici în calea procesului de integrare și eliberare din America Latină, punct central pe agenda Departamentului de Stat referitoare la America Latină.

Recentele dezvăluiri ale agenției AP pun în evidență că guvernul SUA a utilizat teritoriul costarican pentru acțiunile sale contra Cubei. Proiecte ca Zunzuneo, Piramideo, Jovenes Viajeros, etc. Au implicat cetățeni din această țară soră.

Puternice presiuni sunt exercitate asupra guvernului Tico pentru a încerca să boicoteze următoarea Conferință la nivel înalt CELAC, pentru a obliga din nou popoarele noastre să se întrunească numai și numai ”sub umbrela acvilei înfricoșătoare”, care vrea să strângă în gheare drapelele tuturor popoarelor din America Latină. Cam așa este jocul.

sursa: Ambasada Republicii Cuba

Latest Tweets