DISCURSUL PREȘEDINTELUI CUBANEZ LA NAȚIUNILE UNITE


Raul Castro Ruz28 septembrie 2015. New York (Prensa Latina). In continuare discursul integral al Președintelui Republicii Cuba, Raul Castro Ruz.

Stimați șefe și șefi de State și de Guverne,

Distiși șefe și șefi de delegații,

Domnule Secretar General al Națiunilor Unite,

Domnule Președinte,

Acum 70 de ani, în numele popoarelor, membrii acestei organizații am semnat Carta Națiunilor Unite. Ne-am angajat să apărăm generațiile viitoare de flagelul războiului și să edificăm o nouă formă de relații ghidați de un ansamblu de  obiective și principii care trebuiau să clădească o epocă de pace, justiție și dezvoltare pentru întreaga omenire.

Totuși, de atunci, au fost  permanente războaiele de agresiune,  amestecul în treburile interne ale statelor, răsturnarea prin forță a guvernelor suverane,  așa zisele ”lovituri ușoare” și recolonizarea  de teritorii, care au fost perfecționate cu forme de intervenție ne convenționale,  cu folosirea de noi tehnologii și invocând presupuse încălcări ale drepturilor omului.

Este inacceptabilă militarizarea spațiului cibernetic și folosirea  sub acoperire și ilegal a tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru a  ataca alte state,  așa cum este și distorsionarea  promovării și  protejării drepturilor omului, folosindu-le în mod selectiv și discriminatoriu pentru a valida și impune decizii politice.

Deși Carta ne cheamă ”să reafirmăm credința în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea și valoarea persoanei”, exercitarea drepturilor omului continuă să fie o utopie pentru milioane de oameni.

Îi este negat omenirii dreptul de a trăi în pace și dreptul la dezvoltare. În sărăcie și inegalitate trebuie căutate cauzele conflictelor, generate de colonialism și jaful populațiilor autohtone, mai întâi, iar mai târziu de imperialism și împărțirea sferelor de influență.

Angajamentul asumat în 1945 de a ”promova progresul social și a ridica nivelul de trai” al popoarelor și dezvoltarea lor economică și coscială, continuă să rămână o himeră, când 795 de milioane de persoane suferă de foame, 781 de milioane sunt analfabeți și 17 mii de copii mor în fiecare zi de boli vindecabile, în timp ce cheltuielile militare anuale în toată lumea  ating peste 1,7  trilioane de dolari.

Cu numai o fracțiune din această sumă s-ar putea soluționa problemele cele mai  arzătoare care pustiesc omenirea.

Chiar și în țările industrializate deja practic au dispărut ”societățile de bunăstare”, care ne erau prezentate ca modele de urmat. Sistemele electorale și partidele tradiționale, care depind de bani și de reclamă, sunt din ce în ce mai străine  și departe de aspirațiile propriilor popoare.

Schimbările climatice pun în pericol existența speciei umane, iar statele trebuie să-și asume responsabilități comune dar diferențiat, având în vedere  realitatea indiscutabilă că nu toate țările suntem răspunzătoare în aceeași măsură, nici nu risipim resursele naturale și umane  printr-un consumism irațional și nesustenabil.

Consecințele schimbărilor climatice sunt în special mai devatatoare în țările  mici insulare  în dezvoltare și impun  o tensionare suplimentară asupra economiilor fragile. Același lucru se întâmplă în Africa, cu creșterea inexorabilă a deșertificării.

Ne solidarizăm cu frații noștri caraibieni și cerem să li se dea un tratament special și diferențiat.  Sprijinim țările africane și cerem pentru acestea un tratament just, transfer de tehnologie și resurse financiare.

Domnule Președinte,

Cu crearea Comunității Statelor  Latinoamericane și Caraibiene (CELAC) și, în special, cu semnarea de către șefii de state și guverne, în ianuarie 2014, a Proclamației Americii Latine și Caraibilor ca Zonă de Pace,  s-a demonstrat că, mai presus de diferențele dintre noi, putem avansa spre  unitate și urmărirea obiectivelor comune în cadrul diversității noastre.

În Proclamație, reafirmăm angajarea  de nezdruncinat  cu principiile Cartei Națiunilor Unite și Dreptului Internațional și pentru rezolvarea diferendelor în mod pașnic, precum și convingerea că deplina respectare a dreptului inalienabil al tuturor statelor de a-și alege sistemul politic, economic, social și cultural, constituie o condiție esențială pentru a asigura conviețuirea pașnică între națiuni.

Cerem ca aceste principii să servească și ca bază a relațiilor altor state cu regiunea noastră.

Republica Bolivariană Venezuela va conta întotdeauna pe solidaritatea  Cubei față de încercările de destabilizare și răsturnare a ordinii constituționale și de distrugere a operei inițiate de  camaradul Hugo Chavez Frias și continuată de președintele Nicolas Maduro Moros în favoarea poporului venezuelian.

Tot așa va rămâne fermă și necondiționată solidaritatea noastră cu Republica Ecuador, cu Revoluția Cetățenească și liderul ei, Rafael Correa Delgado, care a devenit ținta aceluiași scenariu de destabilizare aplicat  contra altor guverne progresiste din regiune.

Ne solidarizăm cu națiunile  din Caraibe care cer reparații juste pentru ororile sclaviei și tratamentul de sclavi, mai ales într-o lume în care discriminarea rasială și reprimarea  comunităților  afro-descendenților au un curs ascendent.

Ne reafirmăm convingerea că poporul din Puerto Rico merită să fie liber și independent, după peste un secol în care a fost supus dominației coloniale.

Ne solidarizăm cu Republica Argentina în cererea sa legitimă de suveranitate asupra Insulelor Malvine, Sandwich de Sud și  Georgiile Sudului.

Reiterăm sprijinul  nostru solidar   față de Președinta Dilma Rousseff și poporul  din Brazilia în apărarea  improtantelor  reușite sociale și de stabilitate a țării.

Reafirmăm respingerea intenției de a extinde prezența NATO până la frontierele Rusiei și impunerea de sancțiuni unilaterale și injuste acestei țări.

Salutăm acordul nuclear cu Republica Islamică Iran, care demonstsrează că dialogul și negocierile sunt singurele instrumente efective pentru a soluționa diferendele dintre state.

Ne reafirmăm convingerea  că poporul sirian este capabil să rezolve el însuși divergențele și cerem să înceteze amestecul extern.

O soluție justă și durabilă a conflictului din Orientul Mijlociu cere, inexorabil, exercitarea reală a dreptului inalienabil al poporului palestinian de a-și construi propriul stat  în  cadrul frontierelor anterioare anului 1967 și cu capitala la Ierusalimul  de Est, lucru pe care-l sprijinim energic.

În ultimele săptămâni ne-au impactat imaginile valurilor migratorii spre Europa, care constituie o consecință directă a acțiunilor destabilizatoare  pe care NATO le-a promovat și executat în țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, și a subdezvoltării și sărăcieie  care domnește în țările continentului african.  Uniunea Europeană trebuie să-și asume, pe deplin și imediat,  responsabilitățile  care-i revin  în criza umanitară la a cărei generare a contribuit.

Domnule Președinte,

După 56 de ani de  rezistență eroică și plină de abnegație a poporului cubanez,  au fost restabilite  relațiile diplomatice și ambasadele  în capitalele respective.

Acum  începe un proces  îndelungat și complex spre normalizarea relațiilor  care se va atinge când se va pune capăt  blocadei economice,  comerciale și financiare contra Cubei, se va retroceda  teritoriul ocupat ilegal de Baza Navală de la Guantanamo, vor înceta transmisiile de radio și televiziune și programele subversive și destabilizatoare contra Cubei și va fi indemnizat poporul nostru pentru  daunele umane și economice  de care suferă încă.

Atâta timp cât va persista  această situație, vom continua să prezentăm proiectul de rezoluție intitulat ”Necesitatea de a se pune capăt blocadei economice, comerciale și  financiare impusă de Statele Unite ale Americii contra Cubei”.

Celor 188 de guverne și popoare care au sprijinit aici și în diferite foruri internaționale și regionale  cererea noastră justă, le reiterez eterna noasstră recunoștință a poporului și guvernului cubanez pentru sprijinul lor susținut.

Domnule Președinte,

Cuba sărbătorește, profund angajată, a 70-a aniversare a Organizației Națiunilor Unite. Recunoaștem că în acești ani s-a încercat, dar nu s-a făcut suficient,  să fie apărate generațiile actuale și viitoare de flagelul războiului și dreptul lor la o dezvoltare durabilă, fără excluderi. ONU trebuie să fie apărată de unilateralism și profund reformată  pentru a o democratiza  și a o apropia popoarelor.

Așa cum semnala  în această sală acum 15 ani Fidel Castro Ruz, Liderul Istoric al Revoluției cubaneze – citez: ”Oricine înțelege că obiectivul fundamental al Națiunilor Unite, în secolul care începe, este  să salveze lumea nu numai de războaie, ci și de subdezvoltare, de foamete, de boli, de sărăcie și distrugerea mediului natural indispensabil pentru existența umană, și trebuie s-o facă  repede înainte de a fi prea târziu!” – am încheiat citatul.

Comuntiatea internațională va putea conta întotdeauna  pe glasul sincer al Cubei față de injustiție, inegalitate, subdezvoltare, discrimianre și manipulare și în favoarea  stabilirii  unei ordini internaționale mai juste și echitabile,  în centrul căreia  să fie situată, într-adevăr, ființa umană, demnitatea și bunăstarea ei.

Vă mulțumesc.

sursa: Ambasada Republicii Cuba

Latest Tweets